S-a abrogat prin OUG 14 sau nu? De ce decide Parlamentul?

Actualizare: Marți, 21 februarie, Parlamentul a adoptat legea de respingere a OUG 13 și legea de aprobare a OUG 14. Astfel, OUG 13 a fost abrogată definitiv și în mod normal nu mai riscă să intre în vigoare printr-o decizie a Curții Constituționale legate de forma abrogării.

S-a abrogat, dar nu încă. Sau nu chiar…Poate intra oricând în vigoare, dacă Parlamentul nu respinge OUG 13 urgent!

În momentul acest:

  • Singura cale certă pentru ca prevederile OUG 13 să fie un capitol încheiat și ca aceasta să nu favorizeze niciun corupt  este ca OUG 13 să fie respinsă mai întâi, apoi OUG 14 să fie aprobată prin lege de către Parlament, în această ordine.
  • Adoptarea abrogării (OUG 14)  înainte de respingerea OUG 13 lasă portițe prin care OUG 13 poate reveni.

De ce Luni, 20 Februarie este o zi decisivă?

PSD pare să organizeze cronologia procesului legislativ din Senat și Camera Deputaților în așa fel încât cele două legi să nu fie tratate simultan și ca scenariul în care OUG 13 revine să se materializeze.  Se votează legea de aprobare a OUG 14  marți, 21 februarie în Camera Deputaților, nu se știe când va ajunge pe ordinea de zi a Camerei Deputaților legea de respingere a OUG 13. Deși acum PSD susține respingerea, ea este încă la Senat din motive… „oculte.”

Astfel:

  • Proiectul de lege de aprobare a OUG 14 L 24/2017 a fost adoptat de Senat marți 14 februarie 2017  și se află în acest moment la Camera Deputaților, care este cameră decizională. Liderul PSD Liviu Dragnea a indicat că votul va avea loc marți  la 15:00.
  • Proiectul de lege cu privire la OUG 13  L 13/2017 se află încă la Comisia Juridică a Senatului. Acesta nu a fost trimis mai departe în procesul decizional de Președintele Comisiei Juridice senatorul PSD Șerban Nicolae, care în data de 13 februarie 2017 a hotărât în mod surprinzător să organizeze pe 21 februarie o serie de dezbateri cu societatea civilă pe marginea acestuia, pe motiv că nu putem fi siguri că ea nu va fi adoptată. În prealabil, pe 13 februarie , Comisia de Constituționalitate recomandase schimbarea titului acestei legi din „lege de aprobare” în „lege de respingere” și adoptarea ei. Nu este clar de ce și dacă se mai organizează aceste dezbateri și de ce Senatorul Șerban Nicolae declară că acest proiect de lege ar putea fi totuși aprobat, când Liderul PSD Liviu Dragnea a susținut încă de la începutul săptămânii trecute că 1)PSD va sprijini abrogarea, apoi 2) că nu se poate legifera pe OUG 13 pe motiv că aceasta nu mai există, apoi 3) că PSD va susține respingerea OUG 13. Demersul Senatorului Nicolae întarzie respingerea OUG 13 și împiedică discuția concomitentă a OUG 14  și OUG 13, cum ar fi firesc.

Redau în întregime comunicatul USR în privința aceasta, apoi mai jos prezint motivele pentru care personal și fără a fi jurist am ajuns la concluzia că OUG 13 trebuie respinsă înainte ca OUG 14 să fie aprobată pentru a evita riscul ca vreun corupt să scape nepedepsit:

Există în continuare pericolul real ca OUG 14 să fie declarată neconstituţională din cauza procedurii prin care a fost adoptată, care încalcă reguli fundamentale de tehnică legislativă, ce nu pot fi corectate. Legea prevede că pot fi abrogate doar actele normative de importanţă şi complexitate deosebită. Este impusă şi condiţia ca intervenţiile propuse (în acest caz actul normativ de abrogare) să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ abrogat. Or, OUG 13 era deja parţial în vigoare la data adoptării ordonanţei de abrogare, iar importanţa şi complexitatea deosebită sunt discutabile. Practica stabilă a CCR este de a declara neconstituţionale textele care încalcă regulile de tehnică legislativă.

În situaţia în care OUG 14 ar fi declarată neconstituţională, OUG 13 ar reintra în vigoare dacă Parlamentul nu o respinge, de urgenţă, prin vot, înaintea adoptării OUG 14.

USR constată că majoritatea PSD face tot ce îi stă în putinţă să tergiverseze respingerea de către Parlament a OUG 13 şi să grăbească adoptarea OUG 14, care are probleme de constituţionalitate. USR crede că paşii majorităţii PSD-ALDE fac parte dintr-un plan bine pus la cale pentru a menţine în viaţă OUG 13, pe care parlamentarii majorităţii îl urmează ca pe ceas.

Din punct de vedere tehnico-juridic, cea mai periculoasă soluţie este adoptarea, în prima fază a OUG 14/2017 şi abia apoi a legii de respingere eventuală a OUG 13/2017. In această variantă pe care o susţin domnul Şerban Nicolae şi PSD, la orice moment în viitor, oricine va contesta OUG14/2017 la CCR şi va obţine, foarte probabil, declararea neconstituţionalităţii ei (datorită spre exemplu, prevederilor din legea 24/2000,risc ce nu poate fi acoperit), va realiza învierea lui Lazăr pentru OUG13/2017 şi va aduce binecuvântarea legii penale mai favorabile pentru domnul Dragnea şi cei asemeni domniei sale.

De ce trebuie OUG 13 respinsă dacă ea este abrogată?

Abrogarea unei ordonanțe de urgență prin altă ordonanță de urgență, așa cum a fost abrogată OUG 13 prin OUG 14, este din punct de vedere juridic un buton de pauză, nu de stop. OUG 13 este abrogată doar atâta timp cât OUG 14 este în vigoare.

Ordonanțele de urgență ale guvernului se aprobă sau se resping prin lege de către Parlament, dar ele intră în prealabil în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial sau la data specificată de Guvern. În acest moment OUG 13 nu este în vigoare iar OUG 14, care prevede abrogarea ei, este în vigoare. Parlamentul are un termen stabilit prin lege (Art 115. al Constituției) ca să decidă cu privire la cele două ordonanțe, în mod explicit sau tacit. Termenul încă este în curs, pentru ambele.

Astfel OUG14 poate înceta să mai fie în vigoare prin decizia Parlamentului. Parlamentul poate să se pronunțe prin respingerea, aprobarea sau modificarea oricărei din cele două ordonanțe în termenul legal stabilit prin Art 115 al ConstituțieiNu este foarte plauzibil ca Parlamentul să respingă în acest moment OUG 14. Toate grupurile parlamentare au declarat că vor susține și aprobarea OUG 14 și respingerea OUG 13.

Orice ordonanță sau act normativ pot fi scoase din vigoare și de Curtea Constituțională a României, în întregime sau parțial, dacă sunt neconstituționale.

Este  foarte posibil  în acest moment ca OUG 14 să fie declarată neconstituțională de către CCR din cauza unor probleme fundamentale de tehnică legislativă.

Conform Art 147 al Constituției,  o decizie de neconstituționalitate cu privire la OUG 14 luată de CCR ar duce cel puțin la supendarea acesteia. Suspendarea sau anularea OUG 14 ar duce  la intrarea în vigoare a OUG 13. Astfel, în momentul actual, dacă OUG 14 este declarată neconstituțioală și încetează să mai fie în vigoare, OUG 13 intră în vigoare.

O decizie CCR cu privire la constituționalitatea OUG 14 este  iminentă deoarece mai multe persoane cu condamnări penale au atacat deja OUG 14 în instanță, cerând suspendarea și anularea ei.

Respingerea unei ordonanțe de urgență prin  lege de respingere de către Parlament este însă un buton de stop. 

O  decizie de neconstituționalitate cu privire la OUG 14 nu ar mai putea declanșa  intrarea în vigoare a OUG 13 dacă aceasta ar fi deja respinsă în prealabil de către Parlament.

 De ce OUG 13 nu este definitiv abrogată? 

Update: Pe 16.02 Liviu Dragnea a declarat că va susține abrogarea

Orice ordonanță de urgență a Guvernului intră în vigoare o dată publicată în mod independent de Parlament, dar este definitiv scoasă din vigoare și încetează să mai aibă efecte juridice dacă Parlamentul o respinge în termenul stabilit prin Articolul 115 al Constituției .[„Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă.”] sau dacă este abrogată.

Protestul a 500 000 de persoane a determinat Guvernul să adopte Ordonanța de urgență nr. 14 prin care abroga Ordonanța de urgență nr. 13 înainte de expirarea celor 10 zile până la intrarea în vigoare a Ordonanței nr.13. Acel termen era stabilit de ordonanța în sine, din motive care țin de regulile de punere  în vigoare a modificărilor Codului Penal și nu din motive de proces decizional.  Ordonanței nr. 13, cu toate acestea, ar fi putut să-i pună capăt și Parlamentul prin respingerea ei prin lege înainte de termenul de 10 zile. Ordonanței nr. 13 Parlamentul încă mai poate să îi pună capăt și în acest moment deoarece termenul pentru ca Parlamentul să se pronunțe nu a expirat încă.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 13 L 13 se află în dezbatere la comisiile Senatului în acest moment. Comisia pentru constituționalitate a recomandat schimbarea titlului aceste legi în „lege de respingere”. În pasul următor, la Comisia juridică,  Președintele Comisiei juridice,senatorul PSD Șerban Nicolae, a refuzat să discute proiectul L13 de aprobare Ordonanței nr 13 în același  moment cu proiectul de lege pentru aprobarea abrogării, pe motiv că organizează în data de 21 Februarie consultări cu societatea civilă și cu experți pe marginea ei.El a declarat de asemenea că nu exclude ca Ordonanța nr. 13 să fie totuși adoptată.Totodată deputatul PSD Eugen Nicolicea a declarat că în PSD există un consensus că această ordonanță nu ar mai putea fi respinsă prin lege pe motiv că este abrogată.

Proiectul de lege  există cu siguranță pe site-ul Senatului, cu termen de adoptare tacită în data de 27.03.2017.

Conform jurnalistului de la Adevărul Liviu Avram există precedente în care o ordonanță de urgență a guvernului, abrogată printr-o altă ordonanță de urgență a guvernului, a fost de asemenea respinsă ulterior de către Parlament. Liviu Avram a arătat că „de  exemplu ordonanța 73 din 1999 a fost abrogată prin ordonanța 7 din 2001, dar a fost respinsă și prin Legea 296 din 2002, deși fusese abrogată în anul anterior. Deși în acest caz e vorba de ordonanțe simple, nu de urgență, diferența este irelevantă din punctul de vedere al parcursului legislativ. „

Articolul 115 al Constituției României de asemenea menționează că Parlamentul poate respinge ordonanțele Guvernului „printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat.” Nu se menționează nimic în privința ordonanțelor de urgență, dar știind că Parlamentul este legiuitorul suprem al țării deducem că nu există de asemenea nimic care să interzică acest demers!

De ce s-a abrogat, dar totuși decide Parlamentul?

Articolul 61 din Constituţia României prevede că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării. De la acest principiu face excepția delegarea legislativă prevăzută în Articolul 115 din Constituția României care permite substituirea Parlamentului de către Guvern în adoptarea  în caz excepțional a ordonanțelor de guvern și a ordonanțelor de urgență.

Ordonanțele de urgență ale guvernului intră în vigoare, cu excepția cazurilor în care se prevede o  dată ulterioară de intrare în vigoare, imediat ce au fost publicate în Monitorul Oficial, cu condiția ca ele să fi fost trimise deja Parlamentului spre dezbatere în vederea aprobării sau a respingerii prin lege.

Conform Curții Constituționale a României, este necesar doar ca ordonanțele să fi fost trimise spre dezbatere ca ele să intre în vigoare. Nu se așteaptă până când se pronunță Parlamentul în vederea aprobării sau respingerii pentru ca ordonanțele de urgență ale guvernului să aibă efect juridic. Ulterior, Parlamentul adoptă sau respinge ordonanța prin lege (prima cameră trebuie să reacționeze în termen  de 30 de zile, a doua de asemenea în procedură de urgență). Dacă Parlamentul nu se pronunță, ordonanța se consideră adoptată.

(Intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență ale guvernului este reglementată de Art 115 din Constituția României, de Articolul 12 din  Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și de interpretările precedente ale Curții Constituționale. )

Orice lege adoptată de Parlament se trimite spre promulgarePreşedintelui României.După promulgare, legile se publică în Monitorul Oficial și în acel moment ele intră în vigoare, conform Articolului 12 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Astfel, din momentul în care o ordonanță de urgență intră în vigoare și până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Parlamentul în privința ei, ordonanța se aplică și are efectul juridic specificat de Guvern în textul ordonanței. După ce Parlamentul s-a pronunțat și decizia sa a fost publicată în Monitorul Oficial, prin lege se aplică decizia  Parlamentului.

Astfel, chiar dacă Parlamentul ar corecta ulterior modificările nejustificate aduse Codului Penal prin Ordonanța nr. 13, ea s-ar aplica pentru un interval în cazul în care ar intra din nou în vigoare datorită anulării Ordonanței nr. 14 de abrogare.