Prevederile mafioate ale OUG 13

 

Actualizare: OUG 13 a fost abrogată, precum și respinsă de Parlament în urma protestelor. Cu toate acestea, nici Guvernul, nici liderii PSD nu au recuoscut că aceste prevederi sunt de natură să încurajeze corupția, să lase nepedepsiți politicieni și funcționari publici care au comis infracțiuni și care altfel nu și-ar schimba comportamentul, și că prevederile nu corespund deciziilor CCR și directivei UE aduse ca justificare.

Printre modificările pe care Guvernul a vrut să le introducă se numără următoarele:

Nepedepsirea favorizării infractorului prin emitere, aprobare sau adoptare de acte normative (vezi Articolul I.3 al OUG 13/2017)
Reducerea pedepsei pentru abuzul în serviciu de la închisoare între 2 și 7 ani (cum se prevedea anterior) la închisoare între 6 luni si 3 ani sau amendă. De asemenea, dacă înainte un judecător putea decide că făptuitorul nu mai poate ocupa o funcție publică, prin modificările dorite de Guvern judecătorul nu ar mai putea dispune această pedeapsă. ( vezi Articolul I.3 al OUG 13/2017)
Neaplicarea niciunei pedepse penale pentru abuz în serviciu cu pagubă sub 200 000 lei (vezi tot Articolul I.3 al OUG 13/2017)
Favorizarea infractorului de unele rude (până la afini de gradul II) nu ar mai fi pedepsită (vezi Articolul I.1 al OUG 13/2017)
Nu s-ar mai pedepsi neglijența în serviciu, adică încălcărea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, în situația în care aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor unei persoane. Până acum se pedepsea cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (vezi Articolul I.4 al OUG 13/2017)
Introducerea unui termen de maxim 6 luni de la data săvârşirii faptelor penale pentru depunerea denunţurilor la organele de urmărire penală competente (vezi Articolul II.3 al OUG 13/2017)
Scoaterea din sfera infracțiunii de conflict de interese și nepedepsirea obținerii de foloase pentru o altă persoană cu care funcționarul public a avut raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat de foloase. (vezi Articolul I.3 (5) prin omiterea prevederilor anteriore în acest sens)

Ordonanța de rugență nr. 13/2017 subminează lupta împotriva corupției și este un abuz nedemocratic

  Cristi Dănileț, judecător și fost membru CSM explică pt Digi 24 prevederile OUG 13

Judecătorii pot dispune doar pedepsele prevăzute de legea penală, doar pentru acele fapte care prin legea penală sunt considerate infracțiuni. Ordonanța nr. 13 reduce pedepse și scoate de sub incidența legii penale o serie de infracțiuni care, săvârșite de funcționari publici, înainte puteau fi pedepsite  dar după intrarea în vigoare a Ordonanței nr. 13 nu ar mai fi pedepsite.

Prin Ordonanța nr.  13 s-au adoptat la pachet cu modificări care trebuiau aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală pentru a le pune în concordanță cu o serie de interpretări ale Curții Constituționale și alte modificări prin care se dezinciminează infracțiuni și se reduc pedepse în mod nejustificat. Aceste modificări totodată  nu erau urgente ca să se justifice adoptarea lor peste noapte, fără dezbatere în Parlament, prin  ordonanță de urgență.

Acele modificări nejustificate sunt de natură să lase nepedepsită corupția în rândul funcționarilor publici.

Efectul intrării în vigoare a OUG 13 chiar și pentru un minut ar fi ireversibil. Chiar dacă modificările introduse de OUG 13 ar fi corectate mai târziu, tot prevederile OUG 13 s-ar aplica pentru toate persoanele care au săvârșit  infracțiunile respective până în momentul corectării. Acest lucru se datorează Art. 5 din Codul Penal, conform căruia, dacă legea penală se modifică de la data comiterii unei infacțiuni, judecătorul este obligat să aplice dintre diferitele legi consecutive pe cea mai favorabilă infractorului. De știut de asemenea că nu se permite judecarea de două ori a unei persoane pentru aceeași infracțiune.

Modul de adoptare a acestor modificări este de asemenea abuziv și nejustificat. Conform Constituției, Parlamentul este legiuitorul suprem. Guvernul poate adopta sau modifica legi doar în cazuri excepționale și urgente, prin abilitare specială de la Parlament sau prin ordonanță de urgență. Guvernul pretinde că a adoptat această ordonanță pentru că trebuia în mod urgent armonizat Codul Penal cu o serie de decizii ale Curții Constituționale și cu o directivă UE. Un număr de modificări era într-adevăr necesar, însă este de știut că nu era nicio urgență pentru că judecătorii aplicau oricum deciziile Curții Constituționale în mod direct deja. Astfel nu erau persoane discriminate din cauză că nu era armonizat Codul Penal cu deciziile. Data limită de implementare a Directivei UE, de asemenea, era în Aprilie 2018 iar unele din deciziile Curții Constituționale la care face Guvernul referire datează din 2014.

Ai înțeles? Fă un test! Și rămâi în alertă pentru că ei vor încerca din nou!